ANAF a pornit 2024 cu venituri colectate la buget peste programul alocat de către Ministerul Finanțelor. Astfel, pentru prima lună din an, ANAF avea ca plan să aducă la buget 35,12 miliarde de lei, dar a colectat cu 5% mai mult, respectiv 37 miliarde de lei, potrivit datelor preliminare obținute de către Profit.ro. Rezultatul din ianuarie vine în contexul în care ANAF, încă din decembrie, după o perioadă mai lungă de încasări slabe, a reușit să depășească programul lunar alocat, dar cu impact minim la nivelul anului 2023.
ANAF a colectat, potrivit informațiilor obținute de Profit.ro, 30,43 miliarde lei în luna noiembrie, cu 723 milioane de lei sub programul de încasări de 31,15 miliade de lei. Deși a rămas în urmă și în noiembrie, trebuie evidențiat că s-a redus semnificativ decalajul lunar față de plan, un aspect pozitiv pentru buget, având în vedere că ultimele două luni din an sunt cruciale pentru încadrarea chiar și în ținta de deficit bugetar majorată de la 4,4% la 5,5%. Informațiile privind colectarea ANAF sunt bazate pe date operative, astfel că pot surveni unele mici modificări. Pentru primele 11 luni, ANAF e în urmă cu 18,32 miliarde de lei.
ANAF a colectat în octombrie o sumă record, de 40 de miliarde de lei, au declarat pentru Profit.ro surse oficiale. Rezultatul din octombrie vine în contextul în care ANAF a colectat constant semnificativ sub program în acest an, în bună măsură din cauza evoluției economiei, punând astfel presiune pe bugetul statului. Unii politicieni au cerut în ultima perioadă schimbarea conducerii Fiscului, din cauza rezultatelor sub programul de încasări stabilit la început de an.
ANAF a închis primele cinci luni cu o diferență în minus de circa 8,2 miliarde lei între ceea ce a colectat și programul trasat de către Ministerul Finanțelor, potrivit informațiilor Profit.ro. Deși suma este în continuare una îngrijorătoare, situația este ceva mai bună decât cea indicată de fostul șef al ANAF, Lucian Heiuș, la momentul demisiei din funcție, pe data de 29 mai. La momentul respectiv, întrucât luna mai nu era încheiată, Heiuș a indicat o rămânere în urmă de 8,9 miliarde lei pentru primele cinci luni, dar a menționat că respectiva sumă era o estimare.
ANAF are de trecut în iunie și iulie un hop important în ce privește colectarea veniturilor la bugetul statului, potrivit datelor analizate de Profit.ro. Astfel, Fiscul ar trebui să colecteze în aceste două luni 79,8 miliarde lei doar aferent programului, după ce pentru ianuarie-mai are deja o rămânere în urmă de 8,9 miliarde de lei, după cum a anunțat fostul șef ANAF Lucian Heiuș. Încasările în primele luni ale anului au fost afectate puternic, după cum a prezentat Profit.ro, de veniturile mai mici la taxele suplimentare ale statului în sectorul energetic, dar și de o rectificare a vărsămintelor la buget de către BNR.
Premierul Ludovic Orban afirmă că, până la finele acestei săptămâni, Guvernul urmează să adopte a doua rectificare buegtară din acest an și, astfel, vor fi alocate resurse către bugetul asigurărilor sociale, în vederea plății pensiilor, cât și pentru plata facturilor restante la lucrările de investiții guevrnamentale și locale, pentru rambursarea TVA și pentru decontarea concediilor medicale către firme. Orban susține că rectificarea este dificilă în condițiile în care: ”Ne-au lăsat ăștia un buget făcut praf, găurit”, cu referire la fostul guvern.
România nu a făcut deloc progrese în ceea ce privește politicile fiscale, acestea continuând să se abată de la cerințele cadrului bugetar național, iar procesul decizional rămâne foarte imprevizibil, potrivit Comisiei Europene.
Nivelul de venituri al ANAF în PIB este calculat în proiectul de buget pentru 2019 la aproape 28%, dar Fiscul va trebui să ajungă anul acest la un nivel al veniturilor colectate de 30% din PIB, a arătat vineri ministrul Finanțelor, Eugen Teodorovici.
Execuția bugetului general consolidat pe primele unsprezece luni ale anului 2018 s-a încheiat cu un deficit de 26 miliarde lei, respectiv 2,7% din PIB, extrem de aproape de nivelul de circa 28 de miliarde de lei prevăzut pentru întreg anul 2018. Deficitul este de peste două ori mai mare comparativ cu primele 11 luni de anul trecut, când s-a situat la 10,18 miliarde de lei, echivalentul a 1,19% din PIB. Diferența dintre venituri și cheltuieli s-a agravat accelerat în luna noiembrie, cu circa 5 miliarde de lei, astfel că, pentru a rămâne cu deficitul bugetar în limita de 3% (aproximativ 28 de miliarde de lei), obiectiv asumat ferm de Guvern, luna decembrie ar trebui să fie cea mai austeră de după anii de criză.
Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) a colectat în primul semestru al acestui an venituri bugetare de 112,79 miliarde de lei, cu 13,5% (13,4 miliarde de lei) mai mult decât în perioada similară a anului trecut și cu 1,8% (2 miliarde de lei) peste cât avea programat de către Ministerul Finanțelor.
ANAF a colectat în luna ianuarie venituri bugetare de 19,73 miliarde de lei, cu 1,62 miliarde (8,9%) mai mult decât în ianuarie 2017, când s-au colectat 18,11 miliarde de lei. Suma depășește cu peste 8% și planul de încasări trasat Fiscului de Ministerul Finanțelor pentru prima lună a anului.
Veniturile bugetare colectate de ANAF au crescut în primele 11 luni ale acestui an cu 7%, 12,84 miliarde lei, la 196,6 miliarde de lei. Fiscul a colectat 100% din veniturile pe care le avea planificate pentru acest interval și estimează că pentru întreg anul va colecta integral suma prevăzută de construcția bugetului pentru anul în curs.
Forțat să facă “vrăji” pentru creșterea gradului de colectare a TVA la buget, guvernul vine cu un nou subiect “hot”: proiectul de Ordonanță prin care se dorește implementarea unui nou sistem de plată defalcată a TVA. S-au spus deja multe pe marginea acestui subiect, cum funcționează, cine îl aplică, ce penalități ne așteaptă dacă nu ne conformăm. Întrebarea care rămâne, totuși, este cum ne ajută plata defalcată? Mai precis, care este efectul, în cifre, asupra creșterii gradului de colectare a TVA la buget? Care ar fi “răsplata” pentru un astfel de efort de implementare? Adică, merită sau nu să ne apucăm să angajăm costuri semnificative pentru schimbarea sistemelor informatice, personal suplimentar pentru a putea urmări (zilnic) încasările și plățile în conturile distincte?
Fiscul a cheltuit anul trecut mai mult pentru a strânge taxe și impozite, creșterea cheltuielilor, care a urcat costul colectării, venind din majorarea resurselor financiare alocate personalului. Astfel, ANAF a cheltuit cu 5% mai mult pentru încasări, care au avansat cu numai 1,3%, neperformanță motivată și de diminuarea de către autorități a unor taxe cu impact mare în veniturile statului, ca TVA. Cel mai recent, costul colectării a crescut în 2013, în timp ce în 2014 și 2015 a scăzut.
Nivelul colectării la buget pe 21 de zile din cele 23 de zile lucrătoare ale lunii martie a depășit deja nivelul colectării pentru întreaga lună martie din 2016, iar până la această dată nivelul încasărilor pe primul trimestru a depășit nivelul din trimestrul I 2016 cu 20 milioane lei, a anunțat, joi, ministrul Finanțelor, Viorel Ștefan.